Problema microplasticelor
Plasticele sunt materiale importante. Ele ne simplifică viața, fiind de multe ori mai ușoare și mai ieftine decât materialele alternative. Dacă nu sunt însă eliminate sau reciclate corespunzător, ele pot persista în mediu un timp îndelungat și se pot degrada în fragmente mici, care reprezintă un motiv de îngrijorare: microplasticele.

Microplasticele pot fi fabricate și în mod deliberat, fiind adăugate în mod intenționat în produse. În plus, unele materiale plastice conțin substanțe chimice periculoase care pot avea un impact negativ asupra naturii sau asupra sănătății omului.
Microplasticele sunt particule de plastic foarte mici (de regulă mai mici de 5 mm și adesea mult mai mici, chiar nanoplastice). Ele se pot forma în mod neintenționat, prin uzura fizică a bucăților de plastic de dimensiuni mai mari, inclusiv a textilelor sintetice, dar pot fi fabricate și în mod deliberat, fiind adăugate în mod intenționat în produse pentru a îndeplini un anumit scop – de exemplu, ca granule exfoliante pentru gomajul feței sau al corpului sau ca sclipici în produsele de machiaj. Odată eliberate în mediu, ele se pot acumula în organismul animalelor, inclusiv al peștilor, crustaceelor și moluștelor, ajungând apoi în farfuria consumatorilor.
Ca reacție la îngrijorările privind mediul și sănătatea umană, mai multe state membre ale UE au introdus sau au propus interdicții la nivel național în ceea ce privește utilizarea intenționată a microplasticelor în anumite produse de larg consum, în principal utilizarea „microperlelor” în produsele cosmetice care „se îndepărtează prin clătire”, unde sunt folosite ca agenți de exfoliere și de curățare.
Unde se găsesc microplastice?
Microparticulele de plastic sunt utilizate intenționat într-o gamă largă de produse de pe piața UE, de exemplu în anumite cosmetice, produse de îngrijire personală, detergenți, produse de curățat, vopsele, produse utilizate în industria petrolului și a gazelor și ca mijloc de sablare abrazivă. În plus, unele produse au funcția de a elibera microplastice în mod intenționat – de exemplu, îngrășămintele de tip prill utilizate în agricultură.
În produsele de larg consum, cel mai cunoscut rol al microparticulelor de plastic este cel de abraziune (îndeplinit, de exemplu, de agenții de exfoliere și netezire din produsele cosmetice, cunoscuți ca microperle), dar ele pot avea și alte funcții, precum reglarea viscozității (densității), a aspectului și a stabilității unui produs.
Ce măsuri ia Uniunea Europeană?
Comisia Europeană a solicitat ca ECHA să evalueze dovezile științifice pe baza cărora poate fi reglementată utilizarea microplasticelor adăugate intenționat în orice tip de produs din Uniunea Europeană și, dacă este necesar, să propună o restricție până în ianuarie 2019. Un alt proiect al Comisiei Europene cercetează alte opțiuni de reducere a eliberării microplasticelor în mediul acvatic. Urmați linkurile de mai jos pentru mai multe detalii.
Video
Pentru informații suplimentare
- Plastic Waste: a European strategy to protect the planet, defend our citizens and empower our industries – comunicat de presă al Comisiei Europene (16 ianuarie 2018)
- Plastics Strategy of the European Commission
- Intentionally added microplastics in products – Raportul final al studiului efectuat de Amec Foster Wheeler Environment & Infrastructure UK Limited în octombrie 2017 în numele Comisiei Europene
- Website for European Commission project – „Investigarea unor opțiuni pentru reducerea eliberării de microplastice din produse (în care nu sunt adăugate intenționat) în mediul acvatic”
- Presence of microplastics and nanoplastics in food, with particular focus on seafood – avizul științific al Grupului științific pentru contaminanții din lanțul alimentar (CONTAM) al EFSA
- European Parliament – Strategy on plastics in the circular economy / 2017 (în: Mersul trenurilor legislative)
Citiți și
- Produse
Substanțele chimice din produsele din plastic
Plasticul ne face viața mai ușoară în multe feluri dar unele produse din plastic conțin substanțe chimice care pot dăuna sănătății noastre — de exemplu bisfenolul A sau anumiți ftalați.
- Mediu
Efecte asupra faunei acvatice
Limităm emisiile, dar multe substanțe chimice folosite în ziua de azi tot ajung în mediul în care trăim, precum și în lacuri, râuri și oceane. Cele mai multe nu sunt dăunătoare, dar nu este o surpriză în faptul că cele care sunt dăunătoare pentru oameni pot fi nocive și pentru mediu, precum și pentru animalele care trăiesc în ecosistemele acvatice.